just realized that all my previous posts on romania simply summarize the feeling of belonging to two different worlds, and thus a permanent need to adapt and make them “match”.
putina filozofeala dupa o vacanta sauvage de o saptamana in mijlocul mediteranei. un loc pe care nu as sti sa il compar cu nimic din ce am vazut anterior. si totusi, un sentiment de well being pe care numai pe taramuri insorite il pot simti. zambete profesionale si o liniste emotionala invaluitoare. rezerve full pentru a o lua de la capat.
0 răspunsuri Până acum ↓
Nu exista comentarii... inca. Schimba acest lucru, completand formularul de mai jos.